Abandoned..

Pentru 2 zile m-am simtit abandonata..2 zile lungi cat o eternitate..2 zile in care am fost certata cu toata lumea si singura persoana care parea sa ma inteleaga era si ea in suferinta mascata de un calm impenetrabil..aveam nevoie de ea si, cum am aflat dupa aceea, si ea de mine..eram certata cu el..o cearta mare si urata..am si refuzat sa-l vad sambata de frica ca iar o sa plang..un gest prostesc ar spune unii, dar pe mine m-a ajutat mult sa ma linistesc..si o sa-l vad in ziua cand plecam la munte..prima mea excursie cu prietenii undeva..si din lipsa de oameni cu care sa ies am cautat prieteni vechi cu care nu m-am mai vazut de mult..mi-a fost propus un concert, dar l-am refuzat politicos pentru ca nu mai aveam chef de asa ceva..asa ca i-am rugat pe ai mei sa mergem la un film..doar tata a venit cu mine(ca de obicei, e singura persoana care imi e alaturi cand altii sunt la kilometri distanta)..ne-am distrat..a fost foarte frumos si filmul a fost genial (The day the earth stood still)..
Dar ieri pentru prima data am simtit cel mai puternic nevoia de ea..dar ea nu e aici..ea e in alt oras..ea aseara mi-a zis ca si ea s-a simtit abandonata si m-am simtit prost.. ca eu nu stiam asta si sa fi stiut ne-am fi scaldat amandoua in aceeasi apa..dar ne-am linistit consolandu-ne reciproc..urasc ca nu esti aici..urasc ca nu pot sa te vad cand am nevoie de tine..esti printre putinele fiinte care mi-au ajuns in inima si au un loc mare asigurat acolo..
Dar azi e duminica..azi imi am prietenii alaturi..cele 2 zile au trecut..