Pe masura ce ii ascultam povestea mi-o retraiam pe a mea..Cu fiecare cuvant pe care si-l scotea din suflet, ma simteam imprimata inca o data cu povestea mea..Si ma simteam si eu cum se simtea ea..Si ii simteam greutatea lacrimilor si bataile inimii ca si cum din mine curgeau toate..Si stiam ca nu e deloc usor..ca de fapt e greul de pe lume momentul in care nu stii daca ceea ce faci e bine sau rau..momentul cand vrei sa aperi ce iubesti cu tot pretul..desi stii ca tot tu trebuie sa-i produci o rana..si uneori te intrebi daca chiar trebuie sa se intample acum..si incerci sa prelungesti momentul pana la infinit..dar timpul nu asteapta..Timpul nu are rabdare si curge peste cadavrele oricarui muritor, razand in fata celor care isi imaginau ca l-ar putea invinge..
Si tremuram ca ea..si aproape plangeam ca ea..si ii dadeam melodia suferintei..i-as fi cantat-o chiar eu la ureche daca as fi fost langa ea..i-as fi soptit-o pana adormea..
Si i-am spus si lui ca cineva ne retraieste momentul si povestea, si el si-a dat seama ca inca o pereche de suflete se sfasie pe moment ce vorbim..
Intr-un final au ramas lacrimile uscate..sunetele de pian se prelungeau in intuneric..sangele curgea cu putere..si apoi..
Aren't we all just made from pieces of our broken hearts?
Free as butterflies when hours have started.
You bring your hand on my skin and leave the time to stay.
You take off my wings leaving nothing for tomorrow,
when the steps went to the last dance this way.