Azi mi-am aruncat copilaria..

Azi mi-am aruncat copilaria intr-o sacosa..pentru cei ce nu inteleg o sa va explic: ..eu deasupra patului aveam 4 rafturi pe care, de la mutarea in Bucuresti pana in ziua de astazi aveam puse jucariile mele de la happy meal pe care cu greu le-am strans cand eram in Piatra Neamt si tata mi le aducea cand avea delegatii si ajungea prin Bacau..Si de mai mult timp am realizat faptul ca nu prea mai am loc si de carti si de cd-uri si am hotarat in dimineata asta sa scot jucariile de acolo sa le pun intr-o sacosa si sa le dau vreunui copil care poate are nevoie de ele..la inceput, cand le dadeam jos de pe rafturi, nu simteam ca si cum as face ceva ce nu trebuie cum credeam ca o sa simt..pentru ca stiam faptul ca acele jucarii imi reprezinta mare parte din copilarie..
Dar totul s-a schimbat cand am terminat si m-am dat jos de pe pat si m-am uitat..rafturile erau aproape goale(2-3 jucarii ramase alea cele mai dragi mie daca se poate spune asa) ..mi-a venit s plang dar nu puteam ..si nu stiu de ce nu puteam.. si locul ala parea asa gol(si inca e) si i-am spus lui Alex ce am facut si mi-a aratat o poza cu camera si jucariile lui care sunt puse tot deasupra patului(olemme yksi..kiitos varten rakastava minulle) si stiam si fara sa-mi spuna ca el nu le va da jos, ca nu isi va trada copilaria pentru niste carti si cd-uri cum am facut eu..si m-am simtit lasha si mi-am promis ca o sa rearanjez biblioteca in asa fel incat sa mai strecor cateva jucarii acolo..
Rafturile goale imi par acum rapite de orice personalitate si sincer regret daca te-am dezamagit , copilarie draga..iarta-ma..am fost mereu un copil si mereu o sa raman..da, fac baby talk cu persoanele dragi si da ma uit la desene animate fara jena si cu tata cateodata , da imi plac jucariile si animalele de plush, da ma joc cu seth in fiecare zi si regret nespus faptul ca viata mea nu se mai rezuma la facut un puzzle din 30 de piese..

Dream It In My Way..

Alex: am votat pe un blog..la intrebarea "vi s-a indeplinit vreun vis?" da si nush dc..
Si m-ai facut sa ma gandesc..Mie mi s-a indeplinit vreun vis? Raspunsul a venit imediat "da" si primul vis care mi-a venit in minte e vechi cred ca acum are aproape 4 ani ..si a fost cand l-am intalnit pe cel care e acum unul din "fratii" mei Andrei..si mi-a placut din prima clipa de el..eu eram a 5a el a 8a arogant si putin teribilist..clar nu aveam nici o sansa cu el..dar tocmai asta m-a facut sa lupt..eu mereu am fost o fiinta foarte incapatanata..astfel ca prin clasa a 6a deja eram prieteni iar el era a 9a, in continuare la acelasi liceu ,si a zis ca stie ca il plac si sa incercam de ce nu? ..si am fost foarte fericita..un an intreg aproape imi placuse de el si visasem la clipa cand aveam sa fiu cu el..dar apoi el mi-a zis ca ar prefera sa nu fim impreuna la scoala, pentru ca nu-i place sa-si tina viata in fatza tuturor si am zis "ok" pentru ca..imi placea ideea ca tine la viata lui privata..
Si am fost impreuna .. dar a fost ciudat..nu imi mai placea asa mult..era ca un joc si a fost ceva de genul: " ai luptat pana ai primit si cand ai obtinut n-ai mai vrut" ..sau n-a fost asa? poate am luptat prea mult adica eram abia intra 6a..nu stiu, nu o sa incerc acum sa ma eschivez..si asa au curs nu mai stiu 1 -2 luni..nu mai stiu ..Si intr-o zi il vad la scoala tinandu-se de mana cu alta fata in timp ce eu inca eram cu el..dar intai l-am vazut cu spatele si apoi i-am vazut fatza..si l-am strigat si nu mi-a raspuns..abia a 2a zi m-a sunat de dimineata sa-si ceara scuze..dar ce mai conta?

Poate va intrebati: si ce treaba are asta cu inceputul entry-ului?..Are..pentru mine are..pentru ca am realizat ca atunci cand iti pui o dorinta sau cand ai un vis trebuie sa fii foarte explicit asupra a ceea ce vrei..la mine a fost: vreau sa fiu cu orice pretz cu el..si mi-am platit pretul..Deci va sfatuiesc si pe voi, la fel de mult cum ma sfatuiesc pe mine..atunci cand aveti un vis ..intrebati-va: ce pret sunt dispus/a sa platesc pentru asta? Veti realiza atunci ca dorinta nu e bine pusa ..sau ca nu veti primi ce veti dori cu adevarat din ea..si totusi..daca e bine pusa, si chiar doriti sa se intample..universul o sa va ajute sunt sigura..

Dreams do come true

Dragostea..

Am avut de facut ptr ora de romana o compunere in care sa descriem un sentiment..eu am ales iubirea..
....
Nu cred ca ar putea cineva sa descrie acest sentiment in totalitate. Poeti, muzicieni, scriitori, sculptori, pictori , oameni de rand toti au incercat sa exprime cat au putut de mult acest sentiment si niciodata nu s-a reusit in totalitate.
Dar cum acum imi voi exprima eu, un om simplu, de rand , parerea, sper sa nu fie in zadar modul cum vad eu lucrurile.
De obicei totul incepe banal cu o strangere de mana ca atunci cand faci cunostiinta cu un nou coleg sau virtual , pe internet. Si sentimentul poate sa apara oricand si oriunde: poate fi dragoste la prima vedere, sau la cateva ore dupa ce l-ai cunoscut sau peste cateva luni, ani. Sau niciodata.
Nu stiu de ce am inceput sa descriu o relatie oarecare cand dragostea e peste tot: te indragostesti de animalul de casa, de o papusa care iti vorbea in copilarie si care te strangea in brate cand plangeai. Dragostea e intre doua pasari care se acompaniaza dimineata sau in copacul care primavara infloreste, poate chiar infloreste din prea multa dragoste. O gasim intre creator si creatie, intre artist si compozitie. Intre mine si tine oricare tu ai fi , pentru ca pana si ura e doar o lipsa de dragoste.
Si e asa ciudat cum actioneaza: ajungi sa iubesti lucruri pe care inainte nu le suportai doar pentru ca persoana iubita le iubeste. Am ajuns sa iubesc griul , o culoare care mie mi se parea depresiva amintindu-mi de asfalt, doar pentru ca pisica mea e gri. Am ajuns sa editez pentru ca prietena mea cea mai buna in acea vreme edita si imi placea foarte mult ideea. Am ajuns sa ascult mai mult MJ pentru ca prietena mea cea mai buna acum il adora si m-a omorat cu piesele lui.Am ajuns sa ii dau in schimb si eu muzica mea bucurandu-ma cand a ajuns printre preferatele ei. Am ajuns sa iubesc ochii caprui si linistitori(care sunt verzi de fapt) ai prietenului meu cel mai bun pentru ca ii reflecta sufletul in totalitate. Am ajuns sa iubesc torsul pisicii mele si parul pe care il lasa prin casa. Am ajuns sa iubesc baladele romantice care acum cativa ani m-ar fi facut sa-mi fie greata , eu pe atunci fiind o persoana anti- romantism . Cu timpul am descoperit ca putin de tot nu strica. Am ajuns sa-i iubesc tacerea unuia din cei mai buni prieteni ai mei atunci cand il sun si ii povestesc cand am patit cate ceva si uneori simt ca a uitat sa respire la cat de concentrat ma asculta. Am ajuns sa iubesc lacrimile celor pe care ii iubesc si sa le simt durerea si fericirea ca si cum ar fi a mea.
Si cu toate astea , uneori acest sentiment pe cat e de frumos pe atat de mult iti lasa un gust amar: oameni pe care nu-i crezi in stare sa te raneasca te tradeaza sau iti intorc spatele cand ai cea mai mare nevoie.
Cand m-am mutat in Bucuresti, primul lucru care m-a afectat a fost dorinta oamenilor de a se manca intre ei. De unde atata ura si rautate? Si cu ce te ajuta sa-l vezi pe cel de langa tine ca sufera? Orasul asta m-a invatat sa plang , sa urasc, sa displac si sa ma inchid in mine. Nu mi-a placut si a fost dureros. Doare sa inveti despre ura dar si mai rau doare sa inveti despre dragoste si apoi despre durere si lacrimi. Si cel mai ciudat e ca nu te poti bucura cu adevarat de dragoste pentru ca apoi dispare si fericirea a durat o secunda pentru univers iar lacrimile si tristetea cateva minute. Si in timp toate aceste lucruri m-au schimbat: din fata dura care incasa discriminari fara sa-i pese am ajuns fata care plange cand isi vede pisoiul vomitand stiind ca e bolnav si fiindu-i frica sa nu-l piarda. Da asa e , una din marile mele temeri e aceea de-ai pierde pe cei la care tin.
Si dupa durere te intrebi : mai merita sa mai incerc? Oricum iar suferi. Si suferinta face oamenii sa se interiorizeze si atunci iubirea ajunge un miraj
As vrea sa cred ca stiu cate ceva despre dragoste dar m-as amagi si sincer nu vreau , iar lumea ma stie ca o realista. Dar am invatat ceva scriind compunerea: a fost nevoie sa ascult despre dragoste ca sa scriu despre dragoste.

Praf de stele..

Hai printule, revino-ti din ruina..ia-ma de mana si totul va fi bine..
Hai printule, lasa-ma sa te ajut..pot sa te ajut, desi in inima mea s-au dat lupte grele..printule si eu am idei bune si, desi am o viata rupta si mizerabila nu a incetat o clipa sa-mi pese de altii..si printule si eu am un imperiu in sufletul meu, si eu conduc armate si legiuni..luptatori curajosi si cavaleri in armura..si eu am puterea sa fac fata unui atac oricat de neasteptat..si eu am avut putere si atunci cand zidurile castelului meu ma amenintau cu prabusirea..si printule chiar vreau sa-ti fiu alaturi si stiu cum te simti cand te simti rau..chiar stiu..
Imi creez propriul basm..in el suntem fericiti..si eu , si tu printule, si oamenii care au suferit cel putin o secunda..si prietenii mei imi sunt aproape..si nu mai pleaca de langa mine..si nici tu printule..
Si imi creez propriul basm..si in el ucigasii se transforma in serpi si hotii in sobolani..si bolile nu ne mai afecteaza..
Printule, imperiul tau poate fi ridicat inca o data din temelii..dar nu te poti descurca singur..iar eu vreau sa te ajut..si stiu cum te simti cand te simti rau..si stiu ca durerea e ca un cutit ascutit ce taie in carne vie..mereu proaspata si mereu ascutita..si stiu ca viata nu e ceea ce ti-ai dorit..si-mi pare rau ca pana acum lucrurile nu au mers asa bine..
Printule eu inca iti intind o mana de ajutor..hai sa ne ridicam din ruina si sa ne construim imperiul..

10 funny pics with bands( part 1)

Am tot strans de-a lungul vremii poze amuzante cu trupele mele preferate..asa ca ma gandeam sa incep sa pun cate 10 pe blog..daca mai stiti poze amuzante cu anumite trupe mai dati-mi desi oricum mai am ce sa pun..so here it goes (for now) :
..........................................

Bullet for my valentine:

Deathstars - Skinny(bass), Whiplasher(vocals), Nightmare(guitar):



Nightwish - Tuomas( keyboards ) hugging Marco( bass):



Negative - Antti(bass):


Negative - Antti(bass) and Jonne ( vocals):

The 69 eyes - Jussi 69 (drums):



Nightwish - Tuomas(keyboards):


Edguy...:



Apocalyptica - Mikko (drums) and Eicca( cello):





Apocalyptica ..:

Revolta..

Pentru ca sunt cum sunt nu inseamna ca nu suport adevarul cand imi e aruncat in fatza..pentru ca sunt cum sunt nu inseamna ca daca tii la mine tre sa ma tii departe de ceea ce presupune realitate..prefer un adevar crud si amar decat o minciuna dulce care dispare lasand in urma un miros parfumat din ceea ce a fost..
Pentru ca sunt mica de inaltime( da am 1,56 si sunt mandra) si am ochii mari si figura de copil nu inseamna ca nu pot sa car anumite lucruri si sa ajut oamenii..nu sunt atat de fragila si nu sunt din portelan si psihic am inghitit mai multe lucruri decat unii din voi care ma menajati crezand ca nu sunt pregatita sa fiu fata in fata cu critica..
Ok chiar daca voi credeti asta si imi spuneti ca as face pe mica si curajoasa vreau eu sa gust tzarana, nu sa fiu speriata de impresii de genul: stii am patit si eu asta si na fost deloc placut mai bine nu faci asta si asta..
NU vreau sa fiu menajata cand un adevar rece si evident sta la usa si i-am vazut fatza..NU inteleg de ce credeti ca daca ma mintiti pentru o zi nu o sa raman suspicioasa si nu o sa caut ce cred eu a fi adevarul..

NU vreau sa nu-mi cereti ajutorul daca m-am oferit sa vi-l dau doar din orgoliu..

"All i ever wanted was a fraction of the truth"

Du-ma aiurea si spune-mi ca nu-ti cer prea mult..

Ce forma are fericirea? Dar iubirea? Despre iubire stim ca e reprezentata mereu cu o inimioara si sunt de acord cu reprezentatia asta..dar fericirea? daca as fi intrebata in ce forma as vedea-o raspunsul meu fara sa ma gandesc ar fi un fluture..si apoi incep sa ma intreb de ce mintea mea a ales un fluture si nu un alt lucru?
Dar raspunsul se iveste de indata: fluturii initial sunt niste larve mici si urate care mananca varza sau alte lucruri pe care daca le-ati vedea le-ati omora sau v-ar dezgusta..dar apoi..din acel lucru mic si urat se formeaza un cocon..un cocon ca o carapace..ca o scoica care adaposteste fluturele pana acesta se formeaza..apoi din acel cocon iese insecta mea preferata..aripi moi si colorate , pudrate si fine la atingere, trupuri subtirele ce sugereaza fragilitatea dar totodata frumosul..astia sunt fluturii..fluturii care traiesc doar o zi sau mai putin sau mai mult dar nu foarte mult..si apoi sa ne intoarcem la realitatea noastra : nu spunem noi mai mereu ca tot raul e spre bine( transformarea viermelui in fluture) si apoi nu spunem ca fericirea nu dureaza mult( viatza fluturelui) ? voi in ce forma va imaginati fericirea?
Du-ma aiurea si spune-mi ca nu-ti cer prea mult..daca te-as ruga sa ma plimbi prin tot orasul tau desi nu sunt o necunoscuta acolo , desi stiu locul de multa vreme si totusi simt ca nu-l stiu aproape deloc..daca as fi copilul de care ar trebui sa ai grija sa vada lucrurile cele mai importante, m-ai duce sa le revad?
Daca as fi goala in fata ta ai rade de imperfectiunile care pe mine ma scarbesc si ma inhiba? Daca lumea ar fi locul oamenilor de joaca, m-ai alege pe mine ca partener? Daca fericirea e ca o prajitura la care putini ajung ..ai imparti cu mine ce ai?
Cum stim ce e fericirea cand sunt atat de putine momente cand o putem avea? Care este definitia iubirii? care este definitia fericirii? Cand stii ca ai suferit mai mult decat trebuie?

Drumurile noi sunt pavate de martiri..